Cu toti avem momentele noastre. Nimic mai mult sau mai putin, am inteles ca singurul lucru care conteaza si are valoare este scrisul. Din punct de vedere gramatical sunt varza si sunt sigur in privinta asta, am ideei pe care nu le pot termina si imi vin altele dar de fiecare data fiecare idee pare invechita si parca lucrurile ar sta altfel daca as putea sa modific totul. Decizile pe care le iau in viata par sa fie din ce in ce mai complicate, parca sunt mult mai multe posibilitati si nu le mai pot calcula pe toate cum faceam candva… chiar si atunci aveam probleme in privinta asta dar acum lucrurile incep sa devina tot mai complicate. Astazi pot spune ca lucrurile nu le mai inteleg iar decizile mele incep sa ma deranjeze chiar si pe mine, ceea ce nu imi place deloc. In trecut obijnuiam sa vin aici pentru a spune ceea ce ma facea sa sufar, ceea ce ma facea sa fiu slab, ceea ce scriam facea parte din mine, asa ca astazi am decis ca sa readuc acest blog la viata.
Am inceput prin a scris despre o zii care a inceput decent dar lucrurile spre final au inteput sa se strice putin. Desi sunt chesti care nu le arat in sufletul meu incep sa ma doara si stiu ca nu pot face nimic sa schimb asta dar trebuie sa lupt pentru un viitor mai bun, da … hai sa nu mai glumim. In trecut principala mea problema a fost „Iubirea” iar in momentul cand am hotarat sa ma distantez de acest subiect am renuntat sa mai scriu si pe acest blog.
In primele mele momente de cand am readus acest blog inapoi am inceput sa imi aduc aminte de ceea ce am scris, de motivele pe care la aveam atunci si care era sursa mea de inspiratie. Am incercat sa schimb ideea dar sa recunoasteam adevarul intodeauna am fost ( DJ Romeo ) mereu voi ramane la fel, o persoana romantica, simpla, cu multe ideei pe care nu le pot realiza singur dar nici persoane care sa creada in aceste ideei sa le realizam impreuna nu sunt.
Lucrurile incep sa se complice avand in vedere ca dorinta mea de a pleca pentru tot deauna de aici au inceput sa dispara iar eu am inceput sa ma resemnez cu ideea ca poate nu voi pleca nici o data de aici si nu pentru ca nu as putea sau ca nu as avea curaj, doar ca poate nu imi mai pasa de nimic incat sa lupt pentru ceva. Trecutul meu ma invatat care sunt lucrurile pentru care merita sa lupti si cele pentru care nu merita, am incercat sa fiu altfel dar in final se pare ca toti ajungem in acelasi loc si vom intelege ca viitorul este exact acela pe care l-am vazut acum mult timp, doar ca putin schimbat fata de ideea initiala. Acum voi incerca sa incep o poveste care sa imi aduca aminte putin de mine dar si de cine era, am sa povestesc despre o fata adorabila care imi era colega de banca din clasa a I-a , avea un nume adorabil care mai tarziu se pare ca l-am reinstalnit dar din pacate nici a doua oara nu am reusit sa lupt pentru ceea ce poate avea sa faca parte din viitorul meu. In clasa a I-a , o clasa pe care nu am adorat-o nici o data, si nu pentru ca as fi avut o viata naspa la scoala, doar ca nu mi-a placut nici o data scoala, parca era o inchisoare de unde vroiam sa scap, vroiam sa fiu liber, sa pot face ceea ce vreau cand vreau.
Iulia, o fata adorabila, o fata care la momentul ala din viata mea parea doar o fara, nu aveam ideea ce inseamna o fara si cat de mult conteaza, o fata care pana in momentul in care soarta ne-a despartit in clasa a IV -a momentul in care ia a urmat alta scoala, am fost prieteni buni dar mie imi placeau alte fete, ma rog atat de mult cat poti stii la varsta respectiva despre iubire, dragoste si multe altele. Imi aduc aminte de o fata pe care o adoram mai mult de jumatate din clasa, o fara de care nu mai stiu nimic de o gramada de timp, dar pot spune ca nu acum mult timp, dintr-o intamplare am dat peste aceasta fata, peste Iulia, fericita, cu un baietel micut si un sot care o iubeste enorm si imi dau seama ca poate lucrurile ar fi stat altfel, hai sa nu exageram acum …. au trecut foarte multi ani, nu exista nici o sansa sa se intample ceea ce as fi insinuat avand in vedere varsta, dar pot spune cu sinceritate de o alta colega , din generala care in clasa a 9-a a cunoscut un baiata cu care este si acum, casatoriti si foarte fericiti… ce sa spun uneori dragostea adevarata apare mai devreme, cu alte ocazi ceva mai tarziu.
Azi e timpul sa ne intoarcem in trecut si sa incepem sa construim ceva impreuna. Ce pot sa spun este ca va astep sper cu multe articole noi, povesti si multe alte lucruri interesante aici pe Edward Blog.
Va multumesc din nou …. ca sunteti alaturi de mine !