Povestea incepe acum mult timp, pe vremea cand eram doar copil.
In timpul ce a trecut am cunoscut multe persoane, unele bune, altele poate nu chiar asa de bune, am vazut mai multe variante a ceea ce se previziona a fi viitorul, am cunoscut mai multe variante a trecutului si poate intr-o zii voi stii care este viitorul.
Intr-o seara, pierdut prin minunatul nostru oras, pierdut in ganduri, ganduri importante la varsta aceea, ganduri care nu imi dadea pace, intrebari care cred ca toata viata as fi dorit sa le stiu raspunsul.
Deja se facuse intuneric, nori parca pusesera stapanire pentru oras, lumea incepuse sa dispara parca eram singurul intr-un oras parca pierdut in timp .
Fara a intelege prea multe gandindu-ma la tot ceea ce se intampla in jurul meu si intrebandu-ma care este viitorul meu in special ma intalnesc cu o batrana care spune ca are raspunsul la toate intrebarile pe care le am.
Stii cum e viata, atunci cand te astepti mai putin te trezesti cu totul in poala, da …. buna gluma, problema mea era totusi de unde stia la ce ma gandesc eu, de unde stia ce intrebari am eu.
Am raspuns putin deranjat ca poate avea raspunsurile la ceea ce imi doresc eu sa aflu dar eu nu am bani sa platesc pentru ele.
Batrana care nu a fost deloc deranjata de ceea ce am spus, incepe sa imi povesteasca o experienta din viata ei, cam ciudat pentru mine avand in vedere ca nici macar nu stiam cum am ajuns in aces punct, de unde pana unde am ajuns sa discutam despre viata ei.
Incepuse prin a imi spune despre un timp care din pacate nu mai exista, despre libertatea pe care o aveai sufleteste si despre adevarata putere pe care o avea comunitatea. Am inceput sa rad avand in vedere ca eu ma gandeam la vremea comunistilor si la perioada in care nu aveai nici un fel de putere iar de libertate ce sa mai spui, normal singurul lucru la care ma gandeam atunci fiind acest gen de libertati si un timp foarte apropiat.
A inceput sa imi explice despre cum functioneaza timpul si ce este el de fapt, aceste notiuni pentru mine nu erau chiar noi avand in vedere ca am auzit si eu de ceva teori ale lui Albert Einstein dar parca nu vorbea despre acelasi lucru, vorbea despre ceva ce nu mai auzisem nici o data.
Timpul a inceput sa treaca si am inceput sa fiu din ce in ce mai captat de ceea ce spunea, am inceput sa uit de timp, spatiu, loc, totul a disparut ca si cum nu ar fi existat nici o data.
Realitatea a inceput a fi diferita, vorbind despre viitor si despre faptul ca puterea pentru a il schimba se afla cu totul si cu totul in mainile mele.
Sceptic pot spune, cum poate o singura persoana sa schimbe ceva, foarte greu, sau imposibil si totusi …
Vorbea despre o lume care nu va mai exista din cauza deciziilor pe care le-am luat in trecut, nu eu, noi ca oameni, vorbea despre un viitor care din pacate incepe sa prinda contur.
Atunci a spus ca sunt multe versiuni ca ceea ce se poate intampla, si in fiecare secunda se naste o alta.
Albert a spus ca nu exista timp, exista doar spatiu, a mai spus ca sunt lucruri pe care nu le poti ocoli in viata ta, acelea sunt puncte importante care afecteaza viata mai multor oameni.
Vorbea despre un viitor in care totul ajunge a fi o ruina, orasul devine tot mai gol, pierdut, in final devine unul dintre zecile poate sutele de orase care vor fi ale nimanui.
La momentul acela nu intelegeam la ce se refera, sau despre ce e vorba, cine este, ce vrea …
Am mers mai departe, o mare parte din ceea e a spus sa pierdut in timp,
Acum dupa mai mult timp, intr-o seara mergand pe strada am inceput sa ma simnt din nou pierdut in spatiu, timp, totul a disparut parca nimic nu a existat vreodata, aceeasi persoana care acum mult timp ma avertizat sa intors pentru a imi aduce aminte ce mi-a spus.
Nu imi venea sa cred, neschimbata doar ca de data asta cu foarte putin timp ramas, asa ca nu venit decat sa imi aduca aminte, faptul ca viitorul este pe cale sa devina prezent, timpul se apropie de final, acum fiind singurul moment in care se mai poate schimba ceva.
Am intrebat, cum pot sa schimb eu ceva, doar eu, nu am nici o putere sa fac asta, viitorul poate este deja scris, sunt singur …
Un ultim cuvand, din partea ei, „singur” aici este gresala, singur nu poti schimba nimic, dar impreuna totul.
Va las pe voi sa decideti daca totul este o fabula sau realitate. Poate este doar imaginatia mea. Sper ca va placut !