EN :
A philosophy professor stood before his class with some items on the table in front of him. When the class began, wordlessly he picked up a very large and empty mayonnaise jar and proceeded to fill it with rocks, about 2 inches in diameter. He then asked the students if the jar was full. They agreed that it was. So the professor then picked up a box of pebbles and poured them into the jar. He shook the jar lightly. The pebbles, of course, rolled into the open areas between the rocks. He then asked the students again if the jar was full. They agreed it was. The professor picked up a box of sand and poured it into the jar. Of course, the sand filled up everything else. He then asked once more if the jar was full. The students responded with a unanimous “Yes.” “Now,” said the professor, “I want you to recognize that this jar represents your life. The rocks are the important things – your family, your partner, your health, your children – things that if everything else was lost and only they remained, your life would still be full. The pebbles are the other things that matter – like your job, your house, your car. The sand is everything else. The small stuff.” “If you put the sand into the jar first,” he continued “there is no room for the pebbles or the rocks. The same goes for your life. If you spend all your time and energy on the small stuff, you will never have room for the things that are important to you. Pay attention to the things that are critical to your happiness. Play with your children. Take your partner out dancing. There will always be time to go to work, clean the house, give a dinner party and fix the disposal. Take care of the rocks first – the things that really matter. Set your priorities. The rest is just sand.”
RO :
Un profesor de filosofie st?tea în fa?a clasei sale cu unele elemente de pe masa din fa?a lui. Atunci când a început clasa, fara cuvinte el a luat un borcan de maioneza foarte mare ?i gol ?i a început s?-l umple cu pietre, aproximativ 2 cm în diametru.
El a cerut apoi elevilor dac? borcanul este plin. Ei au fost de acord c? a fost.
Deci, profesor, apoi a luat o cutie cu pietricele si le-a turnat în borcan. El a scuturat borcanul u?or. Pietricelele, desigur, laminate în zone deschise între pietre.
El a cerut apoi elevilor din nou, dac? borcanul este plin. Ei au fost de acord c? a fost.
Profesorul a luat o cutie cu nisip pe care la turnat în borcan. Desigur, nisipul a umplut orice altceva.
El a cerut apoi, o dat? mai mult, dac? borcanul este plin. Studen?ii au r?spuns cu un unanim „Da.”
„Acum”, a spus profesorul, „vreau s? recunoasc? faptul c? acest borcan reprezint? via?a ta. Rocile sunt cele mai importante lucruri – familia ta, partenerul t?u, s?n?tatea ta, copiii t?i – lucruri care, dac? totul altceva a fost pierdut si numai ele au ramas, viata voastra ar fi înc? pe deplin.
Pietricelele sunt celelalte lucruri care conteaz? – cum ar fi locul de munca, casa, masina ta.
Nisipul este totul altceva.Lucruri mici. „
„Daca ai pus nisip în primul borcan,” a continuat el „nu este loc pentru pietricele sau pietre.Acela?i lucru este valabil pentru via?a ta.
Daca iti petreci tot timpul si energia pe lucruri mici, nu veti avea niciodata spatiu pentru lucrurile care sunt importante pentru tine. Fiti atenti la lucrurile care sunt critice pentru fericirea ta. Joaca-te cu copiii t?i. Ia partenerul la dans. Nu va fi întotdeauna timp pentru a merge la munc?, cur??a?i casa, da o petrecere ?i repara eliminare.
Ai grij? de pietre de fabrica?ie – lucrurile care conteaz? cu adev?rat. Stabili?i-v? priorit??ile.Restul este doar nisip. „